De unde atata curaj ? De unde atata vointa si entuziasm de a iubi iar si iar , de a o lua practic de la zero langa alta persoana , ne e dat sa cautam mereu acea persoana cu care sa fim pe aceeasi lungime de unda !!! Dupa 5 sau 8 ani sau 28 ani , parasim persoana langa care am trai si sperat sa fim impliniti , pur si simplu vrem altceva ..plecam ....speram iar ...cautam...!!! E un alt ciclu , cautam sa intelegem unde am gresit , de ce nu mai ne place persoana pe care tocmai am parasit-o , ramanem cu experienta traita? , cu regrete ? sau pur si simplu cautam altceva sau pe altcineva...!!! Iubim barbatii , oare de ce ii iubim?.....
entru ca sforaie si ne tin treze in miez de noapte numarand oi.
Pentru ca ne doresc exact atunci cand noi vrem orice altceva.
Pentru ca se prefac ca am gatit decent.
Pentru ca sunt morocanosi si vesnic nemultumiti.
Pentru ca ei se cred singurii soferi buni in vreme ce noi trebuie sa ne prefacem ca nu stim sa parcam lateral.
Pentru ca se tem de angajamente, discutii seriose, copii si nunti si li se pare ca noi nu.
Pentru ca ne spun povesti si noi ne prefacem ca le credem.
Pentru ca in realitate nu-si doresc mai multe decat cer, dar accepta tot ceea ce noi le oferim.
Pentru ca toti, dar absolut toti, au in istoria personala o femeie care i-a ranit si pe care noi o invidiem si o detestam in acelasi timp.
Pentru ca atunci cand noi calcam stramb, fie si numai putin, ei se tem ca ne vor pierde intocmai ca pe ea.
Pentru ca sunt gelosi cand ne indreptam privirea spre un altul in vreme ce ei s-ar putea cufunda intre coapsele alteia iubindu-ne pe noi cu toata inima.
Pentru ca ei se cred suficient de stapani pe sine pentru a disocia sexul de dragoste in vreme ce noi nu.
Pentru ca se cred maturi si superiori si se infurie cand noi le dam dreptate ironic.
Pentru ca ne trateaza ca pe niste copile, dar ne iubesc ca femei.
Pentru un milion de alte motive care ne fac viata frumoasa si ne alunga plictiseala si monotonia si linistea de zi cu zi.
Da , iubim barbatii , atingerea lor....
duminică, 26 septembrie 2010
sâmbătă, 11 septembrie 2010
Doar sa stai sa gandesti o clipa !!!
Hmm , dimineata de weekend , in doi pasi sunt la bucatarie sa-mi fac cafeaua ...far' de care ziua si asa fara bucurie pentru mine , ar fi chiar trista , obisnuiesc sa servesc cafeluta fierbinte , facuta la ibric in fata calculatorului , citesc ziare , doar titlurile ...nu ai ce !!! Incerc sa-mi ocup timpul , sa-mi ordonez gandurile , sa profit de singurul moment care imi face placere .....la cafea !! Am cateva carti trimise in format electronic , citesc cateva pagini , ...ce mai , sunt trista .....vreau ceva ...vreau altceva ...striga simturile mele la unison !!! Dar ce mai vreti ? Gata !!! Acum trebuie sa fii multumita cu ce ai , sper ca ai devenit inteleapta cu varsta , intru pe youtube si ascult pe Rod Steward ! Doamne , ce voce , traduc in gand versurile , ma inseninez , zambesc si gata ziua .....si cat de putin a trebuit ! Oh , sa nu uit sa-i multumesc lui d-zeu pentru tot ce mi-a daruit , ca mi-a daruit mult !
sâmbătă, 29 mai 2010
Ce ar fi trebuit sa stim !!
Ce ar trebui sa invatam inca de cand suntem mici
Iata mai jos un fragment din cartea "Comunicarea relationala pe intelesul celor mici”, a autorilor Kathleen Geerlandt si Jacques Salome
1.Nu uit ca in orice relatie suntem intotdeauna trei: celalalt, relatia dintre mine si el si eu.
unde sunt prezentate o parte din cele 106 reguli ale comunicarii relationale, care se aplica si in viata adultilor, chiar daca aceasta carte este mai mult pentru cei mici.
2. Eu fac diferenta intre ceea ce primesc de la celalalt (un mesaj care imi este destinat) si ceea ce inteleg eu (mesajul primit): nu intotdeauna este acelasi lucru!
3. Ceea ce transmit eu (mesajul trimis) nu este intotdeauna ceea ce intelege celalalt (mesajul primit). Celalalt imi raspunde in functie de ce a inteles.
4.Trebuie sa fiu atent sa nu confund sentimentele cu relatia: - pe de o parte exista dimensiunea afectiva emotionala - pe de alta parte, dimensiunea relationala: a cere, a da, a primi si a refuza
5. Sunt atent sa mentin un echilibru intre cele patru dimensiuni – a cere – a da – a primi – a refuza.
6. In diverse stadii ale unei relatii pot sa imi formulez aporturile, asteptarile, sa imi definesc mai clar zonele de intoleranta si sa il invit si pe celalalt sa se pozitioneze in functie de cele trei aspecte.
7. Cand vreau sa vorbesc despre mine vreau sa fiu inteles si eu pot sa verific daca celalalt este pe aceeasi lungime de unda si ma asculta in acelasi registru in care vorbesc (fapt-sentiment-emotie-imaginar-simbolic), in care ma exprim.
8. Daca ma simt atins, ranit de vorbele sau de comportamentele celuilalt, oare voi reusi sa observ la mine comportamentele si sentimentele prin care incerc sa ma protejez sau sa il atac?
9. Pot sa ma intreb: cui sau carui fapt spun cu adevarat Nu, atunci cand spun Da, celuilalt?
10.Am posibilitatea de a exprima in cuvinte ceea ce simt, fie ca este vorba despre ceva pozitiv, fie ca este ceva negativ, pentru a nu fi constrans sa vorbesc despre celalalt si de a ramane astfel in reactional?
11. Oare pot sa inteleg ceea ce rezoneaza in mine, ceea ce este atins, prin mesajul, comportamentul pe care il primesc de la celalalt?
12. Pot sa am anumite dorinte care pot fi excese ce pot duce la scaderea respectului fata de mine sau ma pot face surd in ascultarea adevaratelor mele nevoi.
13. Mi se poate intampla sa am o stare de ambivalenta, adica sa simt in acelasi timp sentimente pozitive si sentimente negative fata de aceeasi persoana.
14. Eu sunt responsabil de a nu confunda dorintele cu nevoile mele. Nevoia tine de dimensiunea supravietuirii (trebuie sa fie satisfacuta pe un termen mai scurt sau mai lung). Dorinta se situeaza la nivelul placerii, care are nevoie sa fie inteleasa si recunoscuta.
15. Pot sa ma pozitionez in fata celuilalt, folosind mereu“Eu”.
16. Evit sa fac generalizari sau sa folosesc locuri comune sau sa ma refugiez in spatele vorbelor altor persoane, asumandu-mi riscul de a vorbi despre un model personal, concretizand, plecand de la un model trait, personalizat.
17. Invat sa vorbesc despre mine celuilalt si sa nu vorbesc despre celalalt, renuntand astfel la o relatie de tip claxon (bazata pe folosirea lui tu, tu, tu).
18. Pot sa detin o multime de cunostinte, dar nu pot sa stiu ceva pentru celalalt, pot sa impartasesc ceea ce stiu, fara sa incerc sa impun ceva!
19. Daca pot sa imi recunosc propriile sentimente ca fiind ale mele, acest lucru ma ajuta sa evit sa le neg sau sa le proiectez asupra celuilalt (sa le atribui celuilalt).
20.Daca ma exprim intr-o relatie apropiata vorbesc despre ceea ce traiesc si despre ceea ce simt in acea relatie.
21. Fiecare relatie este unica si nu poate fi schimbata cu o alta. Evit sa aduc intr-o relatie ceea ce apartine unei alte relatii.
22. Daca vreau sa fiu inteles, pot sa aleg sa renunt la o exprimare implicita pentru a fi mai explicit.
23. Incerc sa practic o comunicare directa. Nu vorbesc despre cineva in absenta acelei persoane si refuz sa ascult pe cineva care vorbeste despre o persoana care nu este de fata.
gandesc in locul celuilalt (consider ca acesta este prea mic, nu poate intelege sau risc sa il ranesc), daca fac ceva in locul celuilalt (deoarece acesta este prea slab, cred ca nu este capabil sau nu va reusi) risc sa infantilizez acea persoana (indiferent ce varsta are) si sa ii intretin depedenta fata de mine.
25. A iesi dintr-o relatie de supunere sau de dependenta inseamna a-ti asuma riscul de a spune nu.
26. Cum sa obtinem mai multa autonomie si mai multa reciprocitate: sa facem din ce in ce mai putine lucruri in locul celuilalt, pentru a face tot mai multe lucruri impreuna cu el.
27. Sa observ daca folosesc injunctii sau il definesc preamult pe celalalt. Atunci cand dictez ceva, propun, ii sugerez celuilalt ceea ce trebuie a spuna, sa simta sau sa faca adopt o pozitie de influenta si de putere prin care vreau sa il definesc.
28. Atunci cand nu mai pun in evidenta aspectul negativ al trecutului, al vietii sau al comportamentului celorlalti si al propriului meu comportament, cand incetez sa mai vad doar lucrurile care nu functioneaza, pentru a ma centra pe prezentul relatiilor mele.
29. Cand il las pe celalalt sa vorbeasca despre mine, sa imi dicteze sau sa imi sugereze ceea ce trebuie sa fac sau sa simt, risc sa ma las inchis intr-o imagine care nu corespunde cu ceea ce simt cu adevarat.
30. Incerc sa ma concentrez pe prezent in relatiile mele. Deoarece persoana care imi vorbeste azi nu mai este aceeasi cu cea care mi-a vorbit ieri! Persoana care sunt astazi este de asemenea diferita de persoana care eram eu ieri.
31. Evit sa fac comparatii, renunt sa pun etichete, sa emit judecati de valoare sau sa intretin zvonurile si barfele.
32. Cand vorbesc despre un anumit fapt, spun in primul rand cum am vazut eu acel lucru, cum l-am trait, lasand astfel loc si pentru o alta viziune asupra lucrurilor.
33. Evitand devalorizarile, fara sa scot in evidenta mereu ceea ce nu a spus celalalt, ceea ce ar fi trebuit sa spuna sau sa faca, ma respect pe mine si il respect si pe celalalt.
34. Cand evit comparatiile directe sau indirecte, pot sa primesc mai bine ceea ce imi transmite celalalt.
35. Cand evit sa folosesc santajul, amenintarile reale sau imaginare, presiunile fizice sau morale, ma respect pe mine si il respect pe celalalt.
36. Nu voi cultiva culpabilizarea, daca sunt dezamagit, frustrat, eu sunt cel care va trebui sa ma ocup de deceptia mea, de frustrarea mea fara sa il fac responsabil pe celalalt pentru ceea ce simt eu.
37. Cand formulez o cerere deschisa, imi asum riscul raspunsului celuilalt. Altfel, cererea mea se transforma intr-o exigenta mascata.
38. Cand pot formula cereri directe, ma confrunt cu raspunsul celuilalt si imi asum consecintele acestui raspuns. Fara sa uit insa faptul ca cererea mea nu va disparea daca a fost respinsa sau refuzata!
39. Nu voi intretine deceptii si frustrari inutile, cerandu-i mereu celuilalt exact ceea ce nu poate sa imi ofere.
40.Nu il voi face pe celalalt responsabil, indiferent de ceea ce a spus sau a facut, pentru ceea ce simt eu. Ceea ce simt imi apartine doar mie, iar acel sentiment decurge din rezonanta pe care am avut-o fata de un episod pozitiv sau negativ din trecutul meu sau fata de o situatie neterminata.
41.Trairile celuilaltmi se pot parea excesive, nedrepte, gresite, dar acestea ii apartin doar lui!Altfel spus, acesta trebuie sa fie inteles cu trairile pe care le are.
42. Cel care vorbeste are de obicei ceva de spus… chiar si dincolo de ceea ce a spus de fapt.
43. A raspunde prea repede la o intrebare inseamna sa iti asumi riscul de a nu fi inteles intrebarea, interogatia reala din spatele intrebarii formulate.
44. Pentru a nu cultiva auto-culpabilizarea, conflictele si neintelegerile inutile nu voi confunda exprimarea in cuvinte cu punereamea in cauza de catre celalalt, atunci cand incearca sa exprime o dificultate sau o situatie dificila traita in relatia dintre noi.
45. Pentru a nu intretine pseudo-ascultarea si nereceptarea mesajului, nu voi uita faptul ca cel care vorbeste vrea sa fie inteles in ceea ce a trait si a simtit el.
46. Atunci cand evit proiectele in gol (tot ceea ce nu voi putea face cu celalalt), pot sa ma concentrez pe proiectele cu sanse de reusita (tot ceea ce vreau sau ceea ce as putea face cu celalalt).
47. Voi renunta la victimizare, la acuzatii, la scuze pentru a intelege mai bine impactul pe care il are asupra mea mesajul celuilalt.
48. Eu sunt responsabil de a recunoaste ceea ce traieste celalalt, asa cum a simtit el acel lucru, fara sa minimalizez sau sa il descalific.
49. In loc sa pun foarte multe intrebari, pot face propuneri deschise prin care il invit pe celalalt sa vorbeasca despre el, despre ceea ce a trait. Interogatoriul este de obicei intruziv sau prea directional.
50. Imi va fi greu sa il insotesc pe celalalt, in ceea ce este el, atunci cand ma indrept spre el avand o idee preconceputa despre el.
51. Cand il confund pe celalalt cu comportamentul sau cu functia lui, imi asum riscul de a nu-l intalni niciodata.
52. In spatele oricarei intrebari exista o interogatie, mai importanta. Interogatia este adeseori semnul unui schimb mai important decat subiectul abordat la inceput.
53. Persoana care vorbeste este mai importanta decat problema, care adeseori este un ecran in spatele caruia acea persoana se poate adaposti si ascunde.
54.Pentru a comunica, pentru a pune in comun, voi acorda un timp si pentru tacere (pentru celalalt si pentru mine).
55.Nu imi insusesc problema celuilalt, ci ii confirm faptul ca deocamdata este problema lui. Astfel, il voi intreba ce poate face el insusi pentru acea problema, cu sau fara ajutorul meu.
56. Pot sa ascult limbajul corpului si manifestarile sale – somatizarile – comportamentele atipice – ticurile - gesturile, care sunt mesaje prin care se exprima sau se ascund lucrurile nespuse.
57. Atunci cand ma stradui sa implinesc dorintele celuilalt, fara ca acesta sa fi exprimat o cerere clara, nu inseamna neaparat ca ii fac acestuia un serviciu.
58. In loc sa incerc sa inteleg, sa explic, pot sa ascult si sa confirm ceea ce am inteles.
59. Cel mai frumos cadou pe care il putem face cuiva, nu este neaparat sa il iubim, ci sa ii permitem sa se iubeasca el insusi.
60. Daca sunt parinte, rolul meu este de a raspunde nevoilor copiilor mei si nu dorintelor lor. Stiind ca o dorinta are nevoie de a fi recunoscuta, inteleasa si uneori valorizata, ceea ce nu inseamna sa fie realizata.
61. Diferentiez lucrurile si nu iau cuvintele drept acte. Intentiile enuntate sau reactiile produse nu sunt intotdeauna alegeri reale.
62. Cand celalalt enunta o intentie, o dorinta, pot sa il intreb “Ce crezi ca poti sa faci tu singur pentru a-ti realiza intentia sau a-ti indeplini dorinta?”
63. A comunica, a impartasi, a se intelege, nu inseamna neaparat a fi de acord, ci, in acest sens mai este necesara enuntarea clara a punctelor de vedere diferite.
64. Nu il pot schimba pe celalalt, dar pot schimba relatia mea cu celalalt. Pot face acest lucru plecand de la capatulmeu de relatie, printr-o pozitonare noua sau pertinenta.
65.Nu incerc sa ma impun, sa am castig de cauza in fata celuilalt, ci sa comunic sau sa castig impreuna cu celalalt.
66. Daca vreau sa ma respect, eu sunt cel care poate refuza un mesaj, un gest sau o propunere, atunci cand ceea ce mi se transmite nu este bun pentru mine. Pot chiar sa restitui acel lucru (gest sau mesaj) celuilalt.
67. Risc sa nu imi fiu fidel mie insumi cand accept ceva ce nu corespunde sensibilitatii mele, asteptarilor sau valorilor mele, pentru a-i face pe plac celuilalt, pentru a nu-i produce suferinta sau din teama de reactia lui.
68. Cand favorizez o relatie directa, acest lucru inseamna ca iti vorbesc despre mine si te invit sa imi vorbesti despre tine.
69. Cand indraznesc sa spun un “nu” de afirmare, nu confund acest nu cu unul de opozitie, de respingere, de incertitudine sau de asteptare.
impreuna cu celalalt.
70. Spun un Da adevarat, care ma angajeaza, atunci cand renunt la un Da de evitare sau de pseudo-acord.
71. Eu trebuie sa fiu atent sa nu il consider pe celalalt o pubela relationala, in care imi pot varsa temerile, fantasmele sau emotiile, crezand ca astfel ma voi elibera de ele.
72. Eu singur sunt capabil sa imi respect propriul ritm si sa il respect si pe al celuilalt.
73. Pot sa observ dinamica mea de receptare a mesajelor in fiecare dintre relatiile mmele. Oare ce fel de dinamica am? A buretelui, a palniei, a filtrului sau a alambicului?
74. Pot sa imi instalez, undeva la indemana, o pubela relationala in care sa aruncmesajele rele pe care le primesc de la ceilalti.
75. Evit sa cred in atotputernicia vointei, a gandirii, a relationalului sau a logicii, pentru a avea acces la imprevizibilul irationalului, al lipsei de logica, pentru a ajunge la cateva dintre misterele comunicarii infraverbale sau a schimbarilor de stare constiente.
76. Ascultand limbajul inconstientului meu – vise – lapsus – acte ratate – somatizari… pot sa-mi inteleg mai bine conflictele intrapersonale.
77. Stiu ca imi asum riscul de a fi considerat egoist sau egocentrist… daca am grija de mine, daca ma respect mai mult sau pur si simplu daca indraznesc sa fiu un mai bun insotitor pentru mine insumi.
78.Nu raman in reactional atunci cand pot sa ascult ce anume este atins in mine prin cuvintele, comportamentele sau atitudinile celuilalt.
79. Nu imi petrec prea mult timp incercand sa inteleg de ce are celalalt anumite comportamente sau atitudini, adica incercand sa gasesc un sens pentru aceste comportamente. Pot, mai simplu, sa le consider ca fiind un limbaj prin care acesta incearca, in felul sau, sa spuna sau sa tipe ceea ce a devenit insuportabil.
80. Atunci cand imi ascult sentimentul din prezent sau rezonanta pe care o resimt, pot sa-mi ascult emotiile, violentele, supararile, tristetile, furiile si sa le consider limbaje care exprima lucrurile nerostite sau care nu se spun
81. Sa fiu deschis spre tandrete, sa renunt la teama de erotizare (la celalalt sau la mine), la teama de dependenta si de abandon… atunci cand celalalt nu va mai fi aici!
82. Nu pot sa il fac pe celalalt responsabil de suferinta mea, deoarece eu singur am produs-o plecand de la activarea unei rani vechi sau a unei situatii neterminate.
83. Atunci cand imi respect propria nevoie de intimitate si nevoia celuilalt, devinmai congruent,mai in acord cu mine insumi.
84. Nu pot sa imi schimb trecutul, dar pot sa imi schimb relatia cu acel trecut sau cu o anumita intamplare din trecut.
85. Cand ma mobilizez plecand de la o dorinta, pot sa depasesc astfel anumite inhibitii, limite legate de temerile mele.
86. O cerere nu dispare in urma unui refuz, deoarece validitatea unei cereri nu depinde de acceptarea sau de raspunsul celuilalt.
87. Cand renunt sa ma mai justific, ma confrunt cu impactul actelor mele, a vorbelor sau comportamentelor mele, asa cum au fost resimtite de catre celalalt.
88. Cand ma responsabilizez, nu am nevoie sa il acuz pe celalalt, pe dumnezeu sau anumite circumstante, care ar fi impotrivamea, ci imi asum ceea ce simt fata de lucrurile care mi se intampla.
89. Cand il invit pe celalalt sa nu mai vorbeasca despre mine si ii propun sa vorbeasca despre el, imi asum astfel riscul de a reactiva la acesta sistemul S.A.P.P.E. sau de a intrerupe comunicarea si chiar de a pune in pericol relatia noastra … daca el va continua sa vorbeasca despre mine.
90. In loc sa ma opun si sa il contrazic pe celalalt, pot sa pun in apozitie punctul meu de vedere fata de punctul sau de vedere.
91. Atunci cand reusesc sa diferentiez mai clar ceea ce cred eu despre mine de ceea ce cred ceilalti despre mine, incep sa exist prin mine insumi.
92. Pot sa confirm, fara sa mi le insusesc, parerea sau punctul de vedere ale celuilalt despre mine si… sa i le las lui!
pun in practica asa numitele pseudoacorduri, nu cedez pentru a avea pace, nu confund compromisul cu compromiterea si oricum pot sa continui o relatie prin diferentiere.
94. Cand renunt la opozitie sau la supunere, pot sa ma pozitionez mai bine si sa fiu astfel recunoscut pentru ceea ce sunt.
95. Promisiunile si angajamentele nu sunt niciodata definitive, se revizuiesc mereu, mai ales atunci cand simt ca nu as mai fi fidel fata de mine insumi daca le-as mai pastra.
96. Ramane sa ma confrunt cu sechelele iluziei atotputerniciei infantile (I.A.P.I) care persista uneori mult timp in mine si sunt reactivate de anumite intalniri si situatii.
97. Nu confund autoritatea cu puterea: - Am o putere atunci cand il influentez pe celalalt printr-o constrangere reala sau imaginara. - Am o autoritate cand il influentez pe celalalt pentru a-i permite sa fie mai mult el insusi.
98. Cand sunt deschis pentru a primi, nu mai am nevoie sa descalific darul primit si nu valorizez sacrificiul si privatiunile in care as putea sa ma inchid.
99. Cand este atins pragul meu de toleranta, nu am nevoie sa pun in practica respingerea sau refuzul, ci doar sa imi formulez pozitia si propriile limite.
100. Cand creez o alternanta a pozitiilor de influenta in relatiilemele, favorizez relatii de schimb si de reciprocitate.
101. Ascultandu-mi rezistentele fata de ideea de a impartasi, pot sa inteleg mai bine dificultatile pe care le am in a primi sau a da.
102. Cand diferentiez dorintele mele indreptate spre celalalt de dorintele mele indreptate asupra celuilalt, nu mai intretin astfel si nu mai colaborez la terorismul relational.
103. Reperand mai bine printre dorintele mele care dintre ele sunt autonome si care sunt dependente (a caror satisfacere nu depinde de mine) invat sa ma pozitionez mai clar intr-o relatie.
104. Cand pot sa imi exprim dorintele fara sa formulez o exigenta, imi sporesc libertatea de a fi si mai ales amplific libertatea celuilalt.
105. Cand diferentiez ceea ce fac pentru celalalt de ceea ce fac pentru a alimenta imaginea mea de persoana buna, pot sa ii daruiesc ceva cu adevarat.
106. Cel care primeste mesajul este cel care ii atribuie un sens. Iar cu acest sens pe care el il atribuie mesajului… poate sa sufere, se poate valoriza sau se poate supara.
Sursa : www.damaideparte .ro Text compus de Jacques Salomé
Iata mai jos un fragment din cartea "Comunicarea relationala pe intelesul celor mici”, a autorilor Kathleen Geerlandt si Jacques Salome
1.Nu uit ca in orice relatie suntem intotdeauna trei: celalalt, relatia dintre mine si el si eu.
unde sunt prezentate o parte din cele 106 reguli ale comunicarii relationale, care se aplica si in viata adultilor, chiar daca aceasta carte este mai mult pentru cei mici.
2. Eu fac diferenta intre ceea ce primesc de la celalalt (un mesaj care imi este destinat) si ceea ce inteleg eu (mesajul primit): nu intotdeauna este acelasi lucru!
3. Ceea ce transmit eu (mesajul trimis) nu este intotdeauna ceea ce intelege celalalt (mesajul primit). Celalalt imi raspunde in functie de ce a inteles.
4.Trebuie sa fiu atent sa nu confund sentimentele cu relatia: - pe de o parte exista dimensiunea afectiva emotionala - pe de alta parte, dimensiunea relationala: a cere, a da, a primi si a refuza
5. Sunt atent sa mentin un echilibru intre cele patru dimensiuni – a cere – a da – a primi – a refuza.
6. In diverse stadii ale unei relatii pot sa imi formulez aporturile, asteptarile, sa imi definesc mai clar zonele de intoleranta si sa il invit si pe celalalt sa se pozitioneze in functie de cele trei aspecte.
7. Cand vreau sa vorbesc despre mine vreau sa fiu inteles si eu pot sa verific daca celalalt este pe aceeasi lungime de unda si ma asculta in acelasi registru in care vorbesc (fapt-sentiment-emotie-imaginar-simbolic), in care ma exprim.
8. Daca ma simt atins, ranit de vorbele sau de comportamentele celuilalt, oare voi reusi sa observ la mine comportamentele si sentimentele prin care incerc sa ma protejez sau sa il atac?
9. Pot sa ma intreb: cui sau carui fapt spun cu adevarat Nu, atunci cand spun Da, celuilalt?
10.Am posibilitatea de a exprima in cuvinte ceea ce simt, fie ca este vorba despre ceva pozitiv, fie ca este ceva negativ, pentru a nu fi constrans sa vorbesc despre celalalt si de a ramane astfel in reactional?
11. Oare pot sa inteleg ceea ce rezoneaza in mine, ceea ce este atins, prin mesajul, comportamentul pe care il primesc de la celalalt?
12. Pot sa am anumite dorinte care pot fi excese ce pot duce la scaderea respectului fata de mine sau ma pot face surd in ascultarea adevaratelor mele nevoi.
13. Mi se poate intampla sa am o stare de ambivalenta, adica sa simt in acelasi timp sentimente pozitive si sentimente negative fata de aceeasi persoana.
14. Eu sunt responsabil de a nu confunda dorintele cu nevoile mele. Nevoia tine de dimensiunea supravietuirii (trebuie sa fie satisfacuta pe un termen mai scurt sau mai lung). Dorinta se situeaza la nivelul placerii, care are nevoie sa fie inteleasa si recunoscuta.
15. Pot sa ma pozitionez in fata celuilalt, folosind mereu“Eu”.
16. Evit sa fac generalizari sau sa folosesc locuri comune sau sa ma refugiez in spatele vorbelor altor persoane, asumandu-mi riscul de a vorbi despre un model personal, concretizand, plecand de la un model trait, personalizat.
17. Invat sa vorbesc despre mine celuilalt si sa nu vorbesc despre celalalt, renuntand astfel la o relatie de tip claxon (bazata pe folosirea lui tu, tu, tu).
18. Pot sa detin o multime de cunostinte, dar nu pot sa stiu ceva pentru celalalt, pot sa impartasesc ceea ce stiu, fara sa incerc sa impun ceva!
19. Daca pot sa imi recunosc propriile sentimente ca fiind ale mele, acest lucru ma ajuta sa evit sa le neg sau sa le proiectez asupra celuilalt (sa le atribui celuilalt).
20.Daca ma exprim intr-o relatie apropiata vorbesc despre ceea ce traiesc si despre ceea ce simt in acea relatie.
21. Fiecare relatie este unica si nu poate fi schimbata cu o alta. Evit sa aduc intr-o relatie ceea ce apartine unei alte relatii.
22. Daca vreau sa fiu inteles, pot sa aleg sa renunt la o exprimare implicita pentru a fi mai explicit.
23. Incerc sa practic o comunicare directa. Nu vorbesc despre cineva in absenta acelei persoane si refuz sa ascult pe cineva care vorbeste despre o persoana care nu este de fata.
gandesc in locul celuilalt (consider ca acesta este prea mic, nu poate intelege sau risc sa il ranesc), daca fac ceva in locul celuilalt (deoarece acesta este prea slab, cred ca nu este capabil sau nu va reusi) risc sa infantilizez acea persoana (indiferent ce varsta are) si sa ii intretin depedenta fata de mine.
25. A iesi dintr-o relatie de supunere sau de dependenta inseamna a-ti asuma riscul de a spune nu.
26. Cum sa obtinem mai multa autonomie si mai multa reciprocitate: sa facem din ce in ce mai putine lucruri in locul celuilalt, pentru a face tot mai multe lucruri impreuna cu el.
27. Sa observ daca folosesc injunctii sau il definesc preamult pe celalalt. Atunci cand dictez ceva, propun, ii sugerez celuilalt ceea ce trebuie a spuna, sa simta sau sa faca adopt o pozitie de influenta si de putere prin care vreau sa il definesc.
28. Atunci cand nu mai pun in evidenta aspectul negativ al trecutului, al vietii sau al comportamentului celorlalti si al propriului meu comportament, cand incetez sa mai vad doar lucrurile care nu functioneaza, pentru a ma centra pe prezentul relatiilor mele.
29. Cand il las pe celalalt sa vorbeasca despre mine, sa imi dicteze sau sa imi sugereze ceea ce trebuie sa fac sau sa simt, risc sa ma las inchis intr-o imagine care nu corespunde cu ceea ce simt cu adevarat.
30. Incerc sa ma concentrez pe prezent in relatiile mele. Deoarece persoana care imi vorbeste azi nu mai este aceeasi cu cea care mi-a vorbit ieri! Persoana care sunt astazi este de asemenea diferita de persoana care eram eu ieri.
31. Evit sa fac comparatii, renunt sa pun etichete, sa emit judecati de valoare sau sa intretin zvonurile si barfele.
32. Cand vorbesc despre un anumit fapt, spun in primul rand cum am vazut eu acel lucru, cum l-am trait, lasand astfel loc si pentru o alta viziune asupra lucrurilor.
33. Evitand devalorizarile, fara sa scot in evidenta mereu ceea ce nu a spus celalalt, ceea ce ar fi trebuit sa spuna sau sa faca, ma respect pe mine si il respect si pe celalalt.
34. Cand evit comparatiile directe sau indirecte, pot sa primesc mai bine ceea ce imi transmite celalalt.
35. Cand evit sa folosesc santajul, amenintarile reale sau imaginare, presiunile fizice sau morale, ma respect pe mine si il respect pe celalalt.
36. Nu voi cultiva culpabilizarea, daca sunt dezamagit, frustrat, eu sunt cel care va trebui sa ma ocup de deceptia mea, de frustrarea mea fara sa il fac responsabil pe celalalt pentru ceea ce simt eu.
37. Cand formulez o cerere deschisa, imi asum riscul raspunsului celuilalt. Altfel, cererea mea se transforma intr-o exigenta mascata.
38. Cand pot formula cereri directe, ma confrunt cu raspunsul celuilalt si imi asum consecintele acestui raspuns. Fara sa uit insa faptul ca cererea mea nu va disparea daca a fost respinsa sau refuzata!
39. Nu voi intretine deceptii si frustrari inutile, cerandu-i mereu celuilalt exact ceea ce nu poate sa imi ofere.
40.Nu il voi face pe celalalt responsabil, indiferent de ceea ce a spus sau a facut, pentru ceea ce simt eu. Ceea ce simt imi apartine doar mie, iar acel sentiment decurge din rezonanta pe care am avut-o fata de un episod pozitiv sau negativ din trecutul meu sau fata de o situatie neterminata.
41.Trairile celuilaltmi se pot parea excesive, nedrepte, gresite, dar acestea ii apartin doar lui!Altfel spus, acesta trebuie sa fie inteles cu trairile pe care le are.
42. Cel care vorbeste are de obicei ceva de spus… chiar si dincolo de ceea ce a spus de fapt.
43. A raspunde prea repede la o intrebare inseamna sa iti asumi riscul de a nu fi inteles intrebarea, interogatia reala din spatele intrebarii formulate.
44. Pentru a nu cultiva auto-culpabilizarea, conflictele si neintelegerile inutile nu voi confunda exprimarea in cuvinte cu punereamea in cauza de catre celalalt, atunci cand incearca sa exprime o dificultate sau o situatie dificila traita in relatia dintre noi.
45. Pentru a nu intretine pseudo-ascultarea si nereceptarea mesajului, nu voi uita faptul ca cel care vorbeste vrea sa fie inteles in ceea ce a trait si a simtit el.
46. Atunci cand evit proiectele in gol (tot ceea ce nu voi putea face cu celalalt), pot sa ma concentrez pe proiectele cu sanse de reusita (tot ceea ce vreau sau ceea ce as putea face cu celalalt).
47. Voi renunta la victimizare, la acuzatii, la scuze pentru a intelege mai bine impactul pe care il are asupra mea mesajul celuilalt.
48. Eu sunt responsabil de a recunoaste ceea ce traieste celalalt, asa cum a simtit el acel lucru, fara sa minimalizez sau sa il descalific.
49. In loc sa pun foarte multe intrebari, pot face propuneri deschise prin care il invit pe celalalt sa vorbeasca despre el, despre ceea ce a trait. Interogatoriul este de obicei intruziv sau prea directional.
50. Imi va fi greu sa il insotesc pe celalalt, in ceea ce este el, atunci cand ma indrept spre el avand o idee preconceputa despre el.
51. Cand il confund pe celalalt cu comportamentul sau cu functia lui, imi asum riscul de a nu-l intalni niciodata.
52. In spatele oricarei intrebari exista o interogatie, mai importanta. Interogatia este adeseori semnul unui schimb mai important decat subiectul abordat la inceput.
53. Persoana care vorbeste este mai importanta decat problema, care adeseori este un ecran in spatele caruia acea persoana se poate adaposti si ascunde.
54.Pentru a comunica, pentru a pune in comun, voi acorda un timp si pentru tacere (pentru celalalt si pentru mine).
55.Nu imi insusesc problema celuilalt, ci ii confirm faptul ca deocamdata este problema lui. Astfel, il voi intreba ce poate face el insusi pentru acea problema, cu sau fara ajutorul meu.
56. Pot sa ascult limbajul corpului si manifestarile sale – somatizarile – comportamentele atipice – ticurile - gesturile, care sunt mesaje prin care se exprima sau se ascund lucrurile nespuse.
57. Atunci cand ma stradui sa implinesc dorintele celuilalt, fara ca acesta sa fi exprimat o cerere clara, nu inseamna neaparat ca ii fac acestuia un serviciu.
58. In loc sa incerc sa inteleg, sa explic, pot sa ascult si sa confirm ceea ce am inteles.
59. Cel mai frumos cadou pe care il putem face cuiva, nu este neaparat sa il iubim, ci sa ii permitem sa se iubeasca el insusi.
60. Daca sunt parinte, rolul meu este de a raspunde nevoilor copiilor mei si nu dorintelor lor. Stiind ca o dorinta are nevoie de a fi recunoscuta, inteleasa si uneori valorizata, ceea ce nu inseamna sa fie realizata.
61. Diferentiez lucrurile si nu iau cuvintele drept acte. Intentiile enuntate sau reactiile produse nu sunt intotdeauna alegeri reale.
62. Cand celalalt enunta o intentie, o dorinta, pot sa il intreb “Ce crezi ca poti sa faci tu singur pentru a-ti realiza intentia sau a-ti indeplini dorinta?”
63. A comunica, a impartasi, a se intelege, nu inseamna neaparat a fi de acord, ci, in acest sens mai este necesara enuntarea clara a punctelor de vedere diferite.
64. Nu il pot schimba pe celalalt, dar pot schimba relatia mea cu celalalt. Pot face acest lucru plecand de la capatulmeu de relatie, printr-o pozitonare noua sau pertinenta.
65.Nu incerc sa ma impun, sa am castig de cauza in fata celuilalt, ci sa comunic sau sa castig impreuna cu celalalt.
66. Daca vreau sa ma respect, eu sunt cel care poate refuza un mesaj, un gest sau o propunere, atunci cand ceea ce mi se transmite nu este bun pentru mine. Pot chiar sa restitui acel lucru (gest sau mesaj) celuilalt.
67. Risc sa nu imi fiu fidel mie insumi cand accept ceva ce nu corespunde sensibilitatii mele, asteptarilor sau valorilor mele, pentru a-i face pe plac celuilalt, pentru a nu-i produce suferinta sau din teama de reactia lui.
68. Cand favorizez o relatie directa, acest lucru inseamna ca iti vorbesc despre mine si te invit sa imi vorbesti despre tine.
69. Cand indraznesc sa spun un “nu” de afirmare, nu confund acest nu cu unul de opozitie, de respingere, de incertitudine sau de asteptare.
impreuna cu celalalt.
70. Spun un Da adevarat, care ma angajeaza, atunci cand renunt la un Da de evitare sau de pseudo-acord.
71. Eu trebuie sa fiu atent sa nu il consider pe celalalt o pubela relationala, in care imi pot varsa temerile, fantasmele sau emotiile, crezand ca astfel ma voi elibera de ele.
72. Eu singur sunt capabil sa imi respect propriul ritm si sa il respect si pe al celuilalt.
73. Pot sa observ dinamica mea de receptare a mesajelor in fiecare dintre relatiile mmele. Oare ce fel de dinamica am? A buretelui, a palniei, a filtrului sau a alambicului?
74. Pot sa imi instalez, undeva la indemana, o pubela relationala in care sa aruncmesajele rele pe care le primesc de la ceilalti.
75. Evit sa cred in atotputernicia vointei, a gandirii, a relationalului sau a logicii, pentru a avea acces la imprevizibilul irationalului, al lipsei de logica, pentru a ajunge la cateva dintre misterele comunicarii infraverbale sau a schimbarilor de stare constiente.
76. Ascultand limbajul inconstientului meu – vise – lapsus – acte ratate – somatizari… pot sa-mi inteleg mai bine conflictele intrapersonale.
77. Stiu ca imi asum riscul de a fi considerat egoist sau egocentrist… daca am grija de mine, daca ma respect mai mult sau pur si simplu daca indraznesc sa fiu un mai bun insotitor pentru mine insumi.
78.Nu raman in reactional atunci cand pot sa ascult ce anume este atins in mine prin cuvintele, comportamentele sau atitudinile celuilalt.
79. Nu imi petrec prea mult timp incercand sa inteleg de ce are celalalt anumite comportamente sau atitudini, adica incercand sa gasesc un sens pentru aceste comportamente. Pot, mai simplu, sa le consider ca fiind un limbaj prin care acesta incearca, in felul sau, sa spuna sau sa tipe ceea ce a devenit insuportabil.
80. Atunci cand imi ascult sentimentul din prezent sau rezonanta pe care o resimt, pot sa-mi ascult emotiile, violentele, supararile, tristetile, furiile si sa le consider limbaje care exprima lucrurile nerostite sau care nu se spun
81. Sa fiu deschis spre tandrete, sa renunt la teama de erotizare (la celalalt sau la mine), la teama de dependenta si de abandon… atunci cand celalalt nu va mai fi aici!
82. Nu pot sa il fac pe celalalt responsabil de suferinta mea, deoarece eu singur am produs-o plecand de la activarea unei rani vechi sau a unei situatii neterminate.
83. Atunci cand imi respect propria nevoie de intimitate si nevoia celuilalt, devinmai congruent,mai in acord cu mine insumi.
84. Nu pot sa imi schimb trecutul, dar pot sa imi schimb relatia cu acel trecut sau cu o anumita intamplare din trecut.
85. Cand ma mobilizez plecand de la o dorinta, pot sa depasesc astfel anumite inhibitii, limite legate de temerile mele.
86. O cerere nu dispare in urma unui refuz, deoarece validitatea unei cereri nu depinde de acceptarea sau de raspunsul celuilalt.
87. Cand renunt sa ma mai justific, ma confrunt cu impactul actelor mele, a vorbelor sau comportamentelor mele, asa cum au fost resimtite de catre celalalt.
88. Cand ma responsabilizez, nu am nevoie sa il acuz pe celalalt, pe dumnezeu sau anumite circumstante, care ar fi impotrivamea, ci imi asum ceea ce simt fata de lucrurile care mi se intampla.
89. Cand il invit pe celalalt sa nu mai vorbeasca despre mine si ii propun sa vorbeasca despre el, imi asum astfel riscul de a reactiva la acesta sistemul S.A.P.P.E. sau de a intrerupe comunicarea si chiar de a pune in pericol relatia noastra … daca el va continua sa vorbeasca despre mine.
90. In loc sa ma opun si sa il contrazic pe celalalt, pot sa pun in apozitie punctul meu de vedere fata de punctul sau de vedere.
91. Atunci cand reusesc sa diferentiez mai clar ceea ce cred eu despre mine de ceea ce cred ceilalti despre mine, incep sa exist prin mine insumi.
92. Pot sa confirm, fara sa mi le insusesc, parerea sau punctul de vedere ale celuilalt despre mine si… sa i le las lui!
pun in practica asa numitele pseudoacorduri, nu cedez pentru a avea pace, nu confund compromisul cu compromiterea si oricum pot sa continui o relatie prin diferentiere.
94. Cand renunt la opozitie sau la supunere, pot sa ma pozitionez mai bine si sa fiu astfel recunoscut pentru ceea ce sunt.
95. Promisiunile si angajamentele nu sunt niciodata definitive, se revizuiesc mereu, mai ales atunci cand simt ca nu as mai fi fidel fata de mine insumi daca le-as mai pastra.
96. Ramane sa ma confrunt cu sechelele iluziei atotputerniciei infantile (I.A.P.I) care persista uneori mult timp in mine si sunt reactivate de anumite intalniri si situatii.
97. Nu confund autoritatea cu puterea: - Am o putere atunci cand il influentez pe celalalt printr-o constrangere reala sau imaginara. - Am o autoritate cand il influentez pe celalalt pentru a-i permite sa fie mai mult el insusi.
98. Cand sunt deschis pentru a primi, nu mai am nevoie sa descalific darul primit si nu valorizez sacrificiul si privatiunile in care as putea sa ma inchid.
99. Cand este atins pragul meu de toleranta, nu am nevoie sa pun in practica respingerea sau refuzul, ci doar sa imi formulez pozitia si propriile limite.
100. Cand creez o alternanta a pozitiilor de influenta in relatiilemele, favorizez relatii de schimb si de reciprocitate.
101. Ascultandu-mi rezistentele fata de ideea de a impartasi, pot sa inteleg mai bine dificultatile pe care le am in a primi sau a da.
102. Cand diferentiez dorintele mele indreptate spre celalalt de dorintele mele indreptate asupra celuilalt, nu mai intretin astfel si nu mai colaborez la terorismul relational.
103. Reperand mai bine printre dorintele mele care dintre ele sunt autonome si care sunt dependente (a caror satisfacere nu depinde de mine) invat sa ma pozitionez mai clar intr-o relatie.
104. Cand pot sa imi exprim dorintele fara sa formulez o exigenta, imi sporesc libertatea de a fi si mai ales amplific libertatea celuilalt.
105. Cand diferentiez ceea ce fac pentru celalalt de ceea ce fac pentru a alimenta imaginea mea de persoana buna, pot sa ii daruiesc ceva cu adevarat.
106. Cel care primeste mesajul este cel care ii atribuie un sens. Iar cu acest sens pe care el il atribuie mesajului… poate sa sufere, se poate valoriza sau se poate supara.
Sursa : www.damaideparte .ro Text compus de Jacques Salomé
Etichete:
damaideparte.ro . marcellina
LEGEA ATRACTIEI (1) !!!
PUTEREA GANDULUI
Puterea gandului ne ajuta sa avem tot ce ne dormi: fericire, sanatate, bogatie. Poti sa ai, sa faci, sa fii tot ceea ce vrei.Putem avea tot ceea ce ne dorim.Nu conteaza cat de mare este lucrul dorit.Cu totii functionam pe baza aceleiasi forte.A aceleiasi legi.Este vorba de atractie.Secretul este legea atractiei.Devii cea ce gandesti in majoritatea timpului dar si atragi lucrurile la care te gandesti cel mai mult. Gandurile emit acel semnal electromagnetic care indreapta catre tine ceea ce le seamana.Legea atractiei nu tine seama de faptul ca ceea ce gandesti este bun sau rau sau ca iti place ori nu.Lucrul raspune ganduilor tale.Daca stai si te gandesti mereu la nenumaratele datorii pe care le ai acesta este semnalul pe care il transmiti in univers ,,Ah ma simt groazni din cauza datoriile” iti tot spui iarasi si iarasi si simti asta cu toata fiinta ta.Atunci de asta vei avea parte mereu.
Asa incat atunci cand te concentrezi la lucrul pe care il doresti si te deschizi catre el activezi un gand iar legea atractiei raspunde la acel gand aducandu-ti lurcrui care ii corespund.Insa atunci cand te concentrezi la ceea ce nu vrei si ii spui ,,nu” nu il indepartezi de fapt.Dimpotriva,activezi chair gandul a ceea ce nu vrei,iar legea atractiei il aduce catre tine.Traim intrun univers bazat pe atractie totul se invarte in jurul atractiei.Legea atractiei functioneaza intotdeauna,indiferent daca crezi in ea,daca o intelegi sau nu.Functioneaza infailibil,indiferent daca te gandesti la trecut la prezent sau la viitor.De fiecare data cand o persoana gandeste ceva sau insista pe o linie de gandire creeaza ceva din acele ganduri va aparea un lucru.Daca gandim pozitiv si avem o orientare pozitiva atragem oameni pozitivi evenimente pozitive si situatii pozitive.
Daca suntem negativi in orientare,sau maniosi atragem oameni rai si maniosi si situatii negative.Astfel incat ajungi sa atragi lucruri asemanatoare gandurilor pe care le ai permanent in minte,indiferent daca aceste ganduri sunt constiente sau inconstiente.In asta consta Secretul.Fizica cuantica incepe sa vorbeasca despre aceasta descoperie.Ea afirma ca nu poti aea un univers fara a intra in el cu mintea. Poti incepe chair acum sa te simti sanatos.Poti incepe sa te simti prosper,poti incepe sa simti dragostea care te inconjoara chair daca ea nu este inca acolo.Atunci cand incepi sa intri in acest joc,cand incepi sati ghidezi gandurile dupa cum ele te fac sa te simti si incepi sa observi corelatia dintre ceea ce simti si gandesti si ceea ce se intoarce catre tine fara sati dai seama vei intelege ca tu esti creatorul propriei tale realitati .In clipa in care incepi sa gandesti asa cum trebuie,ceva din tine,puterea din tine se va dovedi mai mare decat lumea intreaga.
Procesul creator este un proces in trei timpi.Primul pas este sa ceri ceea ce vrei.Nu trebuie sa folosesti neaparat cuvinte pentru a cere.De fapt,Universul nici nu aude de la tine cuvinte.Universul raspunde in totalitate gandurilor tale.Ce vrei cu adevarat?Stai jos si scrie pe o foaie de hartie.Foloseste timpul prezent.Poti incepe prin a scrie ,,Sunt atat de fericit si multumit pentru ca..” si apoi explica cum ai vrea sa fie viata ta.In fiecare aspect al ei.E ca si cum ai avea Universul drept catalog si l-ai rasfoi,spunand ..Mi-ar placea sa traiesc aceasta experienta si am acest produs si miar placea sa am un partener asa si asa”Procedad asa nu faci decat sati impui ordine in univers.E simplu.Al doilea pas este raspnusul.Raspunde la cererile tale.Nu e vorba de a da forma fizica acestor cereri.Universul va face asta pentr tine.
Toate fortele universale vor raspunde gandurilor pe care le-ai pus in miscare.Universul va incepe sa se rearenjeze pentru a se potrivi dorintelor tale.Nu e nevoie sa stii cum se va intampla acest lucru nu e nevoie sa stii cum se va rearanja universul.Nu stii cum,asta ti se va arata.Tu vei atrage numai modul in care urmeaza sa se intample.Cineva ar putea spune ,,Trebuie ca ceva nu merge ,pentru ca eu cer,si iata lucrul cerut nu este nicaieri” Intradevar tu ceri insa aceasta nu este decat primul pas universul iti raspunde de fiacer data fara exceptie. Mai exista un pas pe care trebuie sal intelegi si care este pasul al treilea,care este primirea a ceea ce ceri.Pentru a primi trebuie sa te situezi pe aceeasi lungime de unda cu ceea ce ceri.Atunci cand simti disperare,spaima sau furie aceste sentimente indica faptul ca nu este pe aceeasi lungime de unda cu ceea ce ceri.
Puterea gandului ne ajuta sa avem tot ce ne dormi: fericire, sanatate, bogatie. Poti sa ai, sa faci, sa fii tot ceea ce vrei.Putem avea tot ceea ce ne dorim.Nu conteaza cat de mare este lucrul dorit.Cu totii functionam pe baza aceleiasi forte.A aceleiasi legi.Este vorba de atractie.Secretul este legea atractiei.Devii cea ce gandesti in majoritatea timpului dar si atragi lucrurile la care te gandesti cel mai mult. Gandurile emit acel semnal electromagnetic care indreapta catre tine ceea ce le seamana.Legea atractiei nu tine seama de faptul ca ceea ce gandesti este bun sau rau sau ca iti place ori nu.Lucrul raspune ganduilor tale.Daca stai si te gandesti mereu la nenumaratele datorii pe care le ai acesta este semnalul pe care il transmiti in univers ,,Ah ma simt groazni din cauza datoriile” iti tot spui iarasi si iarasi si simti asta cu toata fiinta ta.Atunci de asta vei avea parte mereu.
Asa incat atunci cand te concentrezi la lucrul pe care il doresti si te deschizi catre el activezi un gand iar legea atractiei raspunde la acel gand aducandu-ti lurcrui care ii corespund.Insa atunci cand te concentrezi la ceea ce nu vrei si ii spui ,,nu” nu il indepartezi de fapt.Dimpotriva,activezi chair gandul a ceea ce nu vrei,iar legea atractiei il aduce catre tine.Traim intrun univers bazat pe atractie totul se invarte in jurul atractiei.Legea atractiei functioneaza intotdeauna,indiferent daca crezi in ea,daca o intelegi sau nu.Functioneaza infailibil,indiferent daca te gandesti la trecut la prezent sau la viitor.De fiecare data cand o persoana gandeste ceva sau insista pe o linie de gandire creeaza ceva din acele ganduri va aparea un lucru.Daca gandim pozitiv si avem o orientare pozitiva atragem oameni pozitivi evenimente pozitive si situatii pozitive.
Daca suntem negativi in orientare,sau maniosi atragem oameni rai si maniosi si situatii negative.Astfel incat ajungi sa atragi lucruri asemanatoare gandurilor pe care le ai permanent in minte,indiferent daca aceste ganduri sunt constiente sau inconstiente.In asta consta Secretul.Fizica cuantica incepe sa vorbeasca despre aceasta descoperie.Ea afirma ca nu poti aea un univers fara a intra in el cu mintea. Poti incepe chair acum sa te simti sanatos.Poti incepe sa te simti prosper,poti incepe sa simti dragostea care te inconjoara chair daca ea nu este inca acolo.Atunci cand incepi sa intri in acest joc,cand incepi sati ghidezi gandurile dupa cum ele te fac sa te simti si incepi sa observi corelatia dintre ceea ce simti si gandesti si ceea ce se intoarce catre tine fara sati dai seama vei intelege ca tu esti creatorul propriei tale realitati .In clipa in care incepi sa gandesti asa cum trebuie,ceva din tine,puterea din tine se va dovedi mai mare decat lumea intreaga.
Procesul creator este un proces in trei timpi.Primul pas este sa ceri ceea ce vrei.Nu trebuie sa folosesti neaparat cuvinte pentru a cere.De fapt,Universul nici nu aude de la tine cuvinte.Universul raspunde in totalitate gandurilor tale.Ce vrei cu adevarat?Stai jos si scrie pe o foaie de hartie.Foloseste timpul prezent.Poti incepe prin a scrie ,,Sunt atat de fericit si multumit pentru ca..” si apoi explica cum ai vrea sa fie viata ta.In fiecare aspect al ei.E ca si cum ai avea Universul drept catalog si l-ai rasfoi,spunand ..Mi-ar placea sa traiesc aceasta experienta si am acest produs si miar placea sa am un partener asa si asa”Procedad asa nu faci decat sati impui ordine in univers.E simplu.Al doilea pas este raspnusul.Raspunde la cererile tale.Nu e vorba de a da forma fizica acestor cereri.Universul va face asta pentr tine.
Toate fortele universale vor raspunde gandurilor pe care le-ai pus in miscare.Universul va incepe sa se rearenjeze pentru a se potrivi dorintelor tale.Nu e nevoie sa stii cum se va intampla acest lucru nu e nevoie sa stii cum se va rearanja universul.Nu stii cum,asta ti se va arata.Tu vei atrage numai modul in care urmeaza sa se intample.Cineva ar putea spune ,,Trebuie ca ceva nu merge ,pentru ca eu cer,si iata lucrul cerut nu este nicaieri” Intradevar tu ceri insa aceasta nu este decat primul pas universul iti raspunde de fiacer data fara exceptie. Mai exista un pas pe care trebuie sal intelegi si care este pasul al treilea,care este primirea a ceea ce ceri.Pentru a primi trebuie sa te situezi pe aceeasi lungime de unda cu ceea ce ceri.Atunci cand simti disperare,spaima sau furie aceste sentimente indica faptul ca nu este pe aceeasi lungime de unda cu ceea ce ceri.
Etichete:
puterea gandului . marcellina
joi, 27 mai 2010
Clean start !!!
I will walk out the door and never look back ! Clean start that's my motto !! Am fost plecata departe , am revenit la viata mea banala si linistita , am reluat tot de unde am lasat-o acum 5 ani ! In cei cinci ani am trecut prin multe schimbari , unele radicale iar altele nedepasind limitele firescului ! Viata e intr-o continua miscare iar schimbarile intervin la fiecare pas , nu este nimic neobisnuit , doar ca am mai multa experienta in unele privinte si am ramas la fel de credula in altele , am timp sa mai experimentez lucruri noi ....am timp sa mai traiesc ...imi mai pot permite acest lux ..DAR ....niciodata de a repeta greseala din care abia am iesit . Sa gresesti e omeneste cu conditia sa inveti unde ai gresit si sa nu o repeti . Is that clear ?
Abonaţi-vă la:
Postări (Atom)
